Istoria lui Moș Crăciun

Cadouri Craciun

Cel mai celebru personaj legat de această sărbătoare este, fără îndoială, Moș Crăciun. Trebuie să știți că și el a apărut, în forma în care îl cunoaștem noi astăzi, prin secolul al XIX-lea. Americanii îl numesc Santa Claus, iar francezii – Pere Noel. În Japonia i se zice Santa Oji-San, iar în China vecina – Sheng Dan Lao Ren. Europenii au dat și ei nume diferite celebrului personaj: olandezii îi spun Sinterklaas, finlandezii – Joulupukki, iar polonezii – Svaty Mikalas.

Numele lui Moș Crăciun
Figura lui Moș Crăciun este clădită pe cea a Sfântului Nicolae (270 – 310 d Hr), patronul copiilor. La 30 de ani, acesta a devenit Episcop de Myra, un oraș-port la Marea Mediterană, care acum este parte din Turcia modernă. Sfântul Nicolae se trăgea dintr-o familie bogată și a devenit binecunoscut pentru ajutoarele pe care le împărțea celor nevoiași. Putea fi deseori văzut, îmbrăcat în rosu și alb, roba de episcop, călare pe un măgar și înmânând daruri copiilor. În Evul Mediu, multe biserici au fost ridicate în onoarea Sfântului Nicolae. În secolul XI, rămășitele sale au fost depuse într-o biserica din orașul italian Bari. Se spune că primii cruciați au vizitat orașul și au dus cu ei acasă povestiri despre Nicolae. Aniversarea morții sale, pe 6 decembrie, a devenit o zi în care se fac daruri.

În timpul Reformației Protestante din secolul XVI, Martin Luther a încercat să oprească venerarea sfinților, iar sărbătoarea Sfântului Nicolae a fost abolită în unele țări europene. Cel ce oferea daruri a luat alte nume: în Germania, a devenit Der Weinachtsmann („Crăciunul”), Père Noël în Franța, Santa Claus în Marea Britanie și în colonii.

Danezii ca și românii sau francezii au păstrat până azi sărbătorirea Sfântului Nicolae pe 6 decembrie. Copiii danezi îi spun Sfântului Nicolae – Sinter Klaas. Danezii, conduși de Peter Stuyvesant, au fondat New York-ul, pe care l-au numit inițial New Amsterdam. Cu ei au adus și sărbătorirea lui Sinterklaas – Santa Claus în pronunție americană. Și uite așa s-a născut numele moșului folosit astăzi de toată lumea anglo-saxonă.

Prin 1773 „St. A. Claus” a fost menționat în presa americană. În 1809, Washington Irving (autorul „Povestirilor din caverna adormită”) a scris despre Sinterklaas în “O istorie a New York-ului”. Irving l-a descris pe Sinterklaas ca un omuleț rotunjor într-un costum danez tipic, cu bufanți pe genunchi și o pălărie cu boruri mari, care ieșea pe un cal în seara de Sfântul Nicolae.

În 1822, Clement Clark Moore, poet și profesor de teologie, a publicat un poem „Vizita Sf. Nicolae” (cunoscută și ca “Noaptea dinainte de Craciun”). Moș Crăciunul lui Moore este un bătrân spiriduș vesel care zboară într-o sanie în miniatură trasă de opt reni minusculi. Moore chiar a pus renilor numele care circulă și astăzi. Rudolph este cel mai celebru ren. El este conducătorul celorlalți opt, ale căror nume sunt Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen. Când Rudolph era pui, nasul său a fost atins de Magia Crăciunului și de atunci este strălucitor și roșu. Despre Rudolph s-a scris prima dată în 1939. Părintele său este Robert May. Ei pot zbura, căci Moș Crăciun intră în case de obicei pe horn. Cum reușește acesta să se miște atât de repede, într-o noapte, din Laponia până în casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multă vreme în urmă, Moș Crăciun și spiridușii săi au descoperit formulă specială, secretă, a prafului magic pentru reni, care îi face să zboare. Acest praf magic este împrăștiat peste fiecare ren cu puțin timp înainte de a pleca din Laponia, în ajunul Crăciunului. Este suficient pentru a-i face să zboare întreaga noapte în jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii de Crăciun. El are un sac mare, încărcat cu jucării, pe care le face cadou copiilor. Și nu există copil care sa nu merite un dar de Crăciun!

Imaginea lui Moș Crăciun
Cea mai importantă contribuție la imaginea lui Moș Crăciun, cel de azi a avut-o Thomas Nast. Ilustratorul a publicat în revista săptămânala Harper timp de 20 de ani începând cu 1860 o serie de desene și versuri în care îl descrie pe Moș Crăciun. Nast este cel ce îl îmbracă pe Moș într-o tunică roșie îmblănită peste care este încins cu o centură lată din piele. Thomas Nast a contribuit nu numai la imaginea lui Moș Crăciun ci, prin detaliile din versurile sale, și la legenda lui. Astfel Nast povestește cum acasă la Moș Crăciun, la Polul Nord există un atelier unde sunt făcute jucării și tot Nast povestește cum Moșul are o listă cu copiii cuminți și una cu cei răi.

La toate acestea, în 1886 scriitorul american George P. Webster a adăugat – fabrica de jucării a lui Moș Crăciun și casa sa, în timpul lungilor luni de vară, sunt ascunse în gheața și zăpada de la Polul Nord.

Dar Moș Crăciun așa cum îl știm noi astăzi s-a născut abia în 1931. El este creația lui Haddon Sundblom care l-a închipuit ca pe un omuleț rotofei, cu o față jovială și o barbă mare. Această imagine a fost prezentată de artistul Haddon Sundblom în reclamele pentru Compania Coca-Cola (client al agenției de publicitate a lui Sundblom din 1924 până la moartea lui, în 1976).

Casa lui Moș Crăciun
În timp, la mitul lui Moș Crăciun s-au adăugat multe alte amănunte: vorbește fluent mai mult de 2700 de limbi, cu peste 7000 de dialecte, inclusiv limbajul secret al spiridușilor, casa lui Moș Crăciun s-a mutat de la Polul Nord (unde nu există reni) în Laponia, Finlanda (unde sunt o mulțime).

În 1927, marele secret al adresei lui Moș Crăciun a fost divulgat de Markus Rautio („Uncle Markus”) care era gazda popularei emisiuni „Ora Copiilor” la un post public de radio finlandez. El a declarat ca Moș Crăciun locuiește în Munții Korvatunturi din Laponia, în apropiere de granița cu Rusia.

Moș Crăciun locuiește acolo împreună cu cei 11 spiriduși ai lui. Pepper Minstix, unul dintre spiriduși, este paznicul de credință al satului lui Moș Crăciun. Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg au combinat cele două trăsături oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduși cumva răutăciosi, dar buni prieteni și ajutoare de nădejde ale lui Moș Crăciun. Unii spun că sunt 13 spiriduși, alții sunt convinși că este vorba de nouă, alții șase. Ei sunt, oricum, copiii lui Gryla și Leppaludi.

Moșul se îndreaptă în fiecare an către copiii care i-au scris în timpul anului pe adresa lui din localitatea Napapirii, aflată în pădurea din apropierea orașului Rovaniemi din Finlanda. Dar până să-și ia sacul cu daruri în spinare, Moș Crăciun are obiceiul de a-și aștepta oaspeții în propria lui casă, construită din lemn de brad, plină de cărți cu povesti pentru copii.
Deși nu are decât 384 de ani, Moșul cu plete dalbe este încă voinic și în putere ca să încarce cât mai multe daruri în sania lui fermecată. Pentru aceasta, Moș Crăciun dă o fugă până la marele depozit de jucării care se află într-un loc ascuns și plin de taine pe care i l-a lăsat moștenire tatăl lui, primul Moș Crăciun.

Aici, ajutat de spiriduși și de zânele bune, Moșul alege fiecare dar pentru copiii care i-au scris, profitând de scurta zi polară, care nu ține decât patru ore și jumătate, de la 10:00 la 14:30. Apoi dă o raită și pe la reni, să vadă dacă au mâncare de ajuns și apă, după care se retrage la gura sobei, să citească ultimele mesaje primite de la copii. Se știe, de asemenea, că toți copiii cuminți primesc darurile preferate în seara de Ajun. La ceas de seară, îmbujorați de emoția revederii, prichindeii așteaptă lângă bradul frumos împodobit, momentul în care Moșul cel drag le va asculta cântecele și poeziile.

Moș Gerilă
Este interesant să menționăm că la noi în țară, în timpul regimului comunist, Moș Crăciun a devenit Moș Gerilă și s-a încercat desprinderea sa de sărbătoarea creștină a Crăciunului.

Comments are closed.

zoot.ro